Legende

O legendă locală spune că primii oameni care s-au stabilit în Valea Lotrilor (adică a hoților) au fost cetele de haiduci care, după ce jefuiau în trecătoarea Oltului sau dincolo de creasta muntelui, își găseau adăpost în adâncul pădurilor, unde se aflau multe peșteri.

Legenda mai spune că în sus, pe Valea Lotrilor, își aveau taberele trei haiduci renumiți, anume Mălai, Ciungu și Voinea. Mai târziu, după ce și-au strâns destulă bogăție, cei trei haiduci și-au întemeiat familii și s-au stabilit definitiv pe locurile care astăzi se numesc, potrivit numelor lor, Mălaia, Ciunget și Voineasa.

Cert este că toată zona abundă în descoperiri arheologice care arată că aceste meleaguri au fost locuite încă din Neolitic. Pe aici trecea vechiul drum al romanilor spre inima Daciei, ocolind defileul stâncos al Văii Oltului pentru ca, mult mai târziu să se construiască în timpul ocupaţiei austriece, celebrul Via Carolina, despre a cărei realizare stă mărturie de peste 300 de ani placa de la Ganga (Câineni). Tot pe aici se pare că s-a purtat şi celebra bătălie de la Posada, la 1330, prilej cu care s-a zămislit Ţara Românească.

Am fost de multe ori în Ţara Loviştei, dar mereu mai rămâne câte ceva de văzut.Ţara Loviştei se impune prin peisaj, port popular ciobănesc, tradiţii şi obiceiuri de mii de ani.

Puţină geografie

Ţara Loviştei se întinde pe rama nordică a judeţului Vâlcea şi cuprinde nu numai depresiunea Brezoi-Titeşti, ci întreg teritoriul mărginit de culmile înalte ale Munţilor Făgăraş, Lotru, Parâng şi Căpăţânii. Pe o suprafaţă de 1620 km, se găsesc doar câteva localităţi: oraşul Brezoi şi comunele Câineni, Mălaia, Perişani, Racoviţa, Titeşti şi Voineasa.

În articolul trecut despre Ţara Loviştei am vorbit puţin despre Mălaia şi împrejurimi. Să continuăm aşadar…

La câţiva kilometri dincolo de Cozia (direcţia Sibiu), ieşi de pe Valea Oltului, faci stânga pe DN7A şi intri pe frumoasa şi pitoreasca Vale a Lotrului. După ce treceţi de Brezoi ajungeţi în comuna Mălaia. Primul vă întâmpină Lacul Brădişor. Pe malul stâng al lacului de acumulare există singura păstrăvărie din ţară unde se mai cresc lostriţe, în speranţa repopulării Lotrului care odată era „raiul” lostriţelor. Acestea sunt declarate acum monument al naturii.

Din frumuseţile zonei

Pe Valea Lotrului se găsesc numeroase obiective turistice, în special naturale. Doar o mică parte sunt accesibile turistului obişnuit, restul fiind situate la distanţe mari faţă de principalele artere de circulaţie. Cele mai valoroase situri naturale sunt Melcii Doabrei (Carapacele Doabrei), Pietrele cu găuri de pe Doabra şi Valea Glodului, cascadele Moara Dracilor şi Apa Spânzurată (din bazinul Latoriţei), cascada Scoruşu şi lacurile glaciare Gâlcescu, Vidal, Pencu, Păsări, Zănoaga, Iezerul (de la izvoarele Lotrului), Iezerul Latoriţei şi Muntinu (de la izvoarele Latoriţei), peşteri şi alte fenomene carstice precum Peştera Laptelui, portalul de la gura peşterii, Poarta Soarelui, avenul Gaura Zmeilor etc.

Din cauza drumurilor destul de greu accesibile şi prea puţin marcate, nu am reuşit să vedem aceste situri, vă arăt însă câteva prin intermediul fotografiilor făcute de Asociaţia Eco Lotru.

În decembrie 2012, pe Valea Lotrului s-a deschis Domeniul schiabil Transalpina, care dispune de 7 pârtii de schii de toate gradele de dificultate şi o lungime de 6,5 km, o telegondolă, un telescaun şi două teleschiuri.

În Ţara Loviştei există şi câteva obiective istorice, unele dintre acestea fiind incluse pe Lista monumentelor istorice: bisericuţele din Brezoi (1789), Mălaia (1807) şi Ciunget (1861), Monumentul Eroilor din Brezoi (1924), Fântâna Brătienilor (Crucea Brătienilor) (1925).

(va urma)