Vremurile apuse ale Argetoienilor

Am văzut pentru prima oară Conacul Argetoianu de la Breasta înainte să fie vândut… prin 1998, dacă îmi amintesc bine. Erau încă întregi conacul vechii familii boierești, crama și biserica. Cu pereții scorojiți, cu acoperișul rupt prin unele locuri, voia să ne arate încă ceva din măreția de odinioară. Conacul avea vreo 28 de încăperi.  Mai erau încă sobele venetiene din teracotă verde sau pictată, câte un vitraliu pe ici pe colo, scăpat ca prin minune de trecerea timpului. Crama imensă adăpostise pe vremuri butoaie în care se  găsea vinul făcut  de pe cele 200 de hectare de vie din împrejurimi.  Erau multe anexe ce fuseseră construite cu diverse scopuri. La fiecare dintre ele se ajungea pe câte o alee pietruită.

Conacul familiei, construit în fostul sat Creţeşti din comuna Breasta (județul Dolj), în mijlocul unui parc natural de zece hectare, fusese dania boierilor Creţeşti, cu a căror fiică se însurase generalul Argetoianu, tatăl omului politic de mai târziu, Constantin Argetoianu.

Îmi amintesc senzația pe care am trăit-o atunci… deși era bălării, și arbuști, și pomi crescuți aiurea… deși clădirile erau ponosite, îmi imaginam cum arăta acest loc de relaxare al Argetoienilor, unde-și petreceau vacanțele și primeau vizite ale apropiaților. Breasta era locul în care marele om politicc, Constantin Argetoianu venea din când în când să se odihnească după confruntările politice.

Se spune că parcul conacului a fost de realizat de peisagistul E. Redont, autorul Parcului Romanescu din Craiova. La biserica din curtea conacului, construită între anii 1782-1784, cu hramul Sf. Nicolae, s-au botezat zeci de generaţii de localnici. În prezent este declarată monument istoric, dar este inaccesibilă enoriașilor pentru că a fost sechestrată de noul proprietar.

În Monitorul Oficial al României. Partea 1, 114, nr. 226, 30 septembrie 1946 (p. 13B) era anunțată naționalizarea fermei C. Argetoianu, com. Breasta, județul Dolj, suprafața. 100 ha., fiind trecută în proprietatea și administrarea Ministerului Agriculturii și Domeniilor de la 1 septembrie 1946. În 1947 era încă implicat ca vice-președinte în administrarea Jockey-Club-ului.

Deşi preluarea puterii de către comunişti l-a găsit pe Argetoianu ca diplomat în Elveția, unde putea rămâne fără probleme, bătrânul politician a preferat să se întoarcă în ţară. Nu cred că își închipuise vreodată ce avea să se întâmple cu el, cu averea, cu conacul și moșia atât de dragi lui.  Boierul și-a dorit enorm să fie înmormantat pe aceste pământuri, de aceea a riscat și s-a întors în România. A fost arestat în 1950 de regimul comunist și încarcerat la Închisoarea Sighet (după ce trecuse și pe la Jilava și Galați), alături de alte personalități marcante ale României interbelice. A murit fără a fi judecat, la închisoarea Sighet în 1952, după spusele unora. Alții susțin că în 1955. Nici măcar nu se știe ce s-a întâmplat cu corpul. Se spune că la Breasta i-a fost adusă cenușa pentru a fi îngropată.

Conform Legilor nr.1/2000 şi nr. 10/2001, moştenitoarele lui Constantin Argetoianu, Yvon Niculescu şi Constance Oroveanu, au cerut reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei părţi din moşie şi asupra conacului de la Breasta. Şi pământul, şi conacul au fost retrocedate, mai ales că IAS-ul constituit pe scheletul moşiei lor şi în conacul ce le-a aparţinut era în faliment.

După redobândirea conacului, a parcului de zece hectare, a criptei familiale, în care se mai află oseminte ale străbunilor Argetoieni, toate bunurile aflate în incinta proprietăţii au fost scoase la vânzare de moştenitoare.  Noul proprietar spunea că are gânduri mari cu moșia. Se purta de parcă era mare boier. N-a mai apucat să facă nimic pentru că s-a stins din viață câțiva ani mai târziu. Acum prin porțile metalice pe care atârnă greu un lacăt se mai zăresc cîteva ziduri care parcă se încăpățânează să reziste timpului.

A rămas în picioare și vechea moară a boierilor. Se vede la marginea drumului, chiar înainte să urci de drumul ce duce către conac.

PS:  Am ales să scriu despre acest conac, despre Argetoieni, pentru că în urmă cu 148 de ani, pe data de 3 martie 1871, se năștea la Craiova marele om politic Constantin Argetoianu. El se trăgea din partea tatălui dintr-o veche familie boierească oltenească, Argetoienii, al căror nume poate fi urmărit în istorie până în secolul al XVI-lea.

Constantin Argetoianu este considerat unul dintre cei mai influenți politicieni ai Perioadei interbelice. În prezent este cunoscut pentru scrierile sale memorialistice, care purtând marca inteligenței și cinismului autorului lor reprezintă prin bogăția de informație și prin calitatea literară un document de primă importanță asupra vieții politice și sociale din timpul său.