„O sticlă de vin conţine mai multă filozofie în ea decât orice altă carte din lume.”

LOUIS PASTEUR

V-aţi gandit vreodată ce-aţi face dacă la vârsta de 50 de ani aţi simţi că sunteţi împliniţi din toate punctele de vedere? Imaginaţi-vă! Aveţi o familie fericită, o afacere de succes, copii care să poată duce moştenirea mai departe. Brusc simtiţi nevoia să vă ocupaţi de un hobby pentru care n-aţi avut suficient timp până acum… sau, poate, chiar deloc… Poate pare greu de crezut, dar există şi astfel de oameni. Aceştia sunt nişte norocoşi sau fericiţi… sau niste norocoşi fericiţi… Nici nu contează cum pot fi categorisiţi. Important e că există.

Un astfel de om este Mihail Rotenberg… Numele său este echivalent cu WiFi sau Whats Up.

De la IT la vin

Vă veţi intreba ce legatură este între IT şi vin? Aparent niciuna şi, totuşi, numitorul comun este Mişa Rotenberg, cum îi spun apropiaţii. La 50 de ani a decis că e vremea să se pensioneze mai devreme şi să-şi facă timp pentru pasiunile sale. Aşa s-a hotarât să aibă o cramă. Şi n-a fost doar nu moft. Nu este numai proprietar… Este sufletul ei. Este persoana care „face” vinul.

A început cu 4 hectare în anul 2000, iar acum a ajuns la 23 de hectare. Primul vin l-a produs în 2006 şi, în prezent, îmbuteliază circa 120.000 de sticle.

„Pentru mine, vinul era o pasiune. Voiam să produc pentru prieteni, şi mi-am dat seama că nu aveam chiar atâţia prieteni pentru câte hectare ajunsesem să am.“ – spune Mihail Rotenberg. Aşa a ajuns în businessul cu vin şi glumeşte. „Ştiţi cum se spune: Cum ajungi să faci o avere mică din vin? Pleci de la o avere mare.“, mai spune Mişa Rotenberg.

Din pasiune pentru vin

De la început a plecat de la ideea de a face vinuri mai altfel, mai deosebite şi, astfel, a creat o cramă artizanală. La Ceptura, în Buzău. Pasiunea pentru vinuri bune a insuflat-o şi angajaţilor săi. Poţi să-ţi dai seama de asta din felul în care vorbesc despre „vinurile lor”, de plăcerea cu care le savurează… În podgoria de la Dealul Mare-Ceptura, de mai mult de 50 de ani, se produce doar Merlot.

Crama Rotenberg este o cramă gravitaţională pe trei nivele. Vinul este fermentat în vase semi-deschise, cu căciulă imersată. Sâmburii sunt menţinuţi în căciula care nu este spartă (pigeage) şi, ca urmare, se elimină cea mai mare parte a taninurilor rele, amare şi ierboase. Cele două beciuri suprapuse permit un flux tehnologic gravitaţional în care vinul nu este agresat de pompe. Trecerea vinului din vasele de fermentare în butoaie si din butoaie în sticle se face sub influenţa greutăţii proprii.

Vinurile de la Rotenberg sunt produse manual, doar îmbutelierea în sticle este mecanică. Cu toate că este scump, acest procedeu neindustrializat conferă vinurilor o fineţe deosebită, de neatins în „inoxuri”. Vinul este ţinut în butoaie tradiţionale de lemn de 225 litri (barrique), confecţionate din mai multe soiuri de gorun: românesc, francez şi din ţările baltice. Vinul este limpezit cu albumină din albuş de ouă, atunci când este necesar.

Branzeturi cum se cuVin

Am avut ocazia să aflu povestea acestor vinuri în „episodul 21” al seriei de degustări „Brânzeturi cum se cuVin” organizat de Asociaţia Bloggerilor Olteni şi dictionarculinar.ro. De această dată, gazdă a fost Restaurantul Marmara, care ne-a „ademenit” cu excelente preparate turceşti.

Alături de Crama Rotenberg a fost prezent şi partenerul tradiţional al acestei serii de evenimente, producătorul şi importatorul de brânzeturi, Delaco.

Tainele vinurilor Rotenberg ne-au fost dezvăluite de către somelierul Florentin Picu şi Alina Bahnar, Marketing Manager al companiei, iar povestea brânzeturilor a fost spusă de Alin Sântimbrean, cel care este „responsabil” şi de asocierile dintre vin şi branză.

Iată aceste asocieri culinare propuse:

1. Blanc de Merlot Menestrel 2017 + Havarti Delaco D’Exceptie + covrigei

Sunt puţine vinurile albe care îmi plac şi dacă am de ales între un vin alb şi un vin roşu, de obicei aleg roşu. Blancul de Merlot, însă, m-a cucerit. Unul dintre motive să fie acela că este făcut din struguri roşii? Sigur nu. Este un vin echilibrat, de o culoare galben-auriu, cu miros de păr şi aromă de lămâiţă. Are o aciditate medie spre mare, motiv pentru care s-a potrivit foarte bine cu branza Havarti de la Delaco şi cu covrigei. Havarti este o brânză daneză aromată şi cremoasă, obţinută din lapte de vacă şi maturată 2-3 luni.

2. Rosé Rapsod 2017 + Brie au Bleu Ile de France

Vinul Roze de la Rotenberg este un demisec dulceag, cu gust de căpşuni, mere verzi şi nuci, foarte fructat.

Gustul uşor sărat, dar cu o aromă blândă, fructată, a brânzei Brie au Bleu (brânza Brie cu mucegai albastru), tenta discretă de nucă, a completat bine caracteristicile vinului. Cred că nu mai este un secret faptul că Brie au Bleu este favorita mea.

3. Merlot Menestrel 2015 + Emmentaler Delaco  + mar + merisor + sare afumata

Menestrelul este un vin corpolent, foarte lung, cu accente de gem de prune, vanilie, cocos, ciocolată, cafea, piper şi lemn exotic. Mirosul de afumatură al vinului a fost atenuat de gustul dulceag al brânzei Emmentaler şi de aciditatea dată de merişoare şi, surprinzător, de combinaţia cu sare afumată.

Emmentaler este considerat unul din felurile de brânza cel mai greu de obţinut datorită procesului de maturare care trebuie să ducă la formarea simultană a gustului şi a găurilor specifice din structură. În glumă se spune că această brânză se obţine amestecând în proporţie de 1/1 brânza cu găurile.

4. Merlot Notorius 2014 – Cascaval Sofia + covrigei

Notorius este un vin dur care a fermentat împreună cu sâmburii, motiv pentru care are un conţinut ridicat de tanin. Se simt arome de vanilie, cafea şi ciocolată, dublate de un nas puternic de vişine de vişinată şi cireşe negre. Este un vin astringent, plin şi lung, cu o bună aciditate. Se spune că cel mai bun an pentru Notorius a fost 2007.

Vinul a fost asociat cu caşcavalul Sofia de la Delaco, care este recomandat mai ales pentru salate şi paste. Este unul din ingredientele de bază ale bucătăriei italiene. Totuşi, aroma fină de lapte şi gustul puţin sărat a diminuat gustul de tanin.

5. Merlot Emeritus 2013 – Grana Padano Delaco D’Exceptie

Emeritus este un vin sec nefiltrat, baricat şi maturat cel puţin18 luni, parţial în butoaie vechi de gorun românesc, apoi alţi 2 ani în sticlă. Toate cele 4.000 de sticle obţinute pînă acum, sunt numerotate manual.

Este un vin corpolent, armonios şi catifelat. Miroase a vişină şi gem de mure, cu o urmă de vanilie şi ciocolată. Deşi, nu îmi plac vinurile foarte dure, acesta m-a cucerit.

Combinaţia propusă pentru acest vin a fost Grana Padano, o brânza tare, cu textură granulată, cu gust fin, dulceag, uşor sărat şi cu aromă de alune şi nuci.

6. Merlot Primus 2013 + Danish Blu Extra Creamy Castello

Primus este, de asemenea, un vin foarte dur, care trebuie să stea 8-9 ore la aerare, înainte de a fi băut. Abia după aceea poate fi savurat la adevărata lui valoare. Este un vin elegant şi catifelat, cu note de condiment, vanilie şi ciocolată neagră.

La această degustare ni s-a propus să încercăm Danish Blue, care s-a potrivit foarte bine cu Merlot Primus. Este o brânză cu mucegai albastru nobil, cu gust bine conturat, picant, uşor sărat.

Ultimele doua vinuri, Emeritus si Primus sunt obţinute din struguri culeşi de pe câte o parcelî anume, fiecare de câte 5 hectare. Acestea au o anume expunere la soare, fapt ce dă specificitatea vinurilor.

De final

Fiecare vin, fiecare tip de brânză are ceva aparte şi se găseşte întotdeauna cineva care să prefere un fel sau altul. Preferatele mele de la această degustare au fost:

Vin: Emeritus = maturitate

Brânza: Brie au Bleu = catifelare

Combinaţia: Blanc de Merlot Menestrel 2017 + Havarti Delaco D’Exceptie + covrigei = echilibru

După această experienţă, după provocările pe care ni le-au adresat reprezentanţii Cramei Rotenberg, pot spune cu certitudine că voi face o vizită la Ceptura pentru a degusta pe îndelete aceste vinuri.