Muzeul din Culă

Declarată monument istoric de interes naţional, în anul 2000, Cula Cernătescu este, în acelaşi timp, şi de interes cultural deoarece, în anul 1972, aici s-a înfiinţat un muzeu. Câţiva profesori şi învăţători, oameni cu suflet, cu dragoste pentru satul lor, au adunat diverse obiecte şi unelte vechi din zonă pentru a face un muzeu. Profesorul Nicolae Pîrvănescu a realizat mai întâi un punct muzeistic la şcoala din sat, apoi a mutat totul în culă.

La parter, practic în beciul culei, sunt expuse unelte și obiecte vechi privind principalele ocupații ale locuitorilor din satele din zonă, legate în special de agricultură. Sunt unelte tradiţionale vechi de zeci sau chiar sute de ani, care au aparţinut celor din sat. Un loc aparte îl ocupă plugul, poate cel mai prețios obiect dintr-o gospodărie, precum și multe alte lucruri legate de stupărit.

Tot aici mai descoperim un ochi în zid, ca o fereastră. E camera secretă în care îşi ascundea averea boierul în cazul vreunui atac.

Urcând pe scările de lemn și trecând pe sub bolțile arcuite, ajungi la etajul 1, unde descoperi ale piese de muzeu: monede vechi, primul clopot al şcolii, o gamă diversă de obiecte legate de viața spirituală, culturală și socială a clasei burgheze din secolul trecut, și de cea a familiei Cernătescu, în special. Sunt expuse tablouri, efecte militare, documente, cărți vechi. Arme folosite în conflictele vremii, efecte militare, uniforme purtate chiar de către membrii familiei Cernătescu, o colecție de monezi și bancnote, obiecte de scris, toate aceste ne poartă într-o lume dispărută astăzi, dar care rămâne un reper moral și istoric important pentru această zonă.

Ultima descendentă a familiei Cernătescu a realizat un album de familie cu fotografii ale ultimelor generaţii de „Cernăteşti”. Din pozele vremii și din articolele de ziar ne privesc cei mai importanți membrii ai acestei familii care a dat României oameni politici, miniștrii, procurori, ofițeri, bancheri, oameni de afaceri, artiști de renume mondial, cu toții persoane de o excepțională valoare umană și cu un grad ireproșabil de probitate morală.

• 

• 

Interesante sunt cele două plăci care reprezintă mărturiile legate de înființarea școlii de la Cernătești, împreună cu Cooperativa Școlară din timpul Regatului, din anul 1935. Putem răsfoi câteva cărți vechi, scrise în limba slavonă, cu tematică în general religioasă, editate la jumătatea secolului 19. Tot aici există câteva documente istorice care dovedesc menționarea acestei zone, unul emis de Mihai Viteazul în 1597 și altul de către domnitorul Grigore Bibescu. Se poate studia şi arborele genealogic al familiei Cernătescu, începând cu Mihai Balica Cernătescu, spătar „pe la 1700”.

Tot la primul nivel se găsesc şi fosile de animale care au trăit în zonă cu 1-5 milioane de ani în urmă şi, mai ales obiecte şi documente care atestă prezenţa neîntreruptă  a oamenilor pe aceste meleaguri.

La etajul al doilea s-a reconstruit cu multă migală un interior de casă țărănească cu obiecte originale donate de oameni ai satului.

Prima cameră este odaia de dormit, unde există un pat, perne, scoarțe și covoare cu motive oltenești specifice, haine croite în gospodărie, diverse alte țesături și obiecte brodate, dar și un război de țesut. Din dormitor nu aveau cum să lipsească icoanele, pictate în stil tradițional – naiv, ca o dovadă a importanței credinței și a obiceiurilor creștine în viața cotidiană din epoca respectivă.

• 

• 

Cea de-a doua cameră este cea destinată pregătirii hranei și servirii mesei. Vatra cu ogeac, unde se făcea focul și se cocea pâinea, diverse vase de pământ, masa rotundă în jurul căreia sunt așezate câteva scăunele, sunt reperele cotidiene ale existenței locuitorilor zonei. Obiecte de lemn, cum sunt lingurile de diferite mărimi și forme, farfurii și blide de ceramică și de lut, ulcioare, fiare de călcat, toate acestea se regăseau într-o gospodărie din secolul trecut, fiind doar câteva dintre obiectele păstrate cu sfințenie în acestă sală din muzeu.

• 

• 

O priveliște deosebită ni se deschide odată cu ieșirea în pridvorul casei. De aici se putea observa întreaga panoramă a zonei, iar ceea ce ni se pare nouă astăzi ca fiind un prilej de a admira împrejurimile și natura, era în trecut o chestiune de mare importanță strategică, acesta fiind locul unde şedea boierul şi supraveghea cu strășnicie orice mișcare suspectă din zonă.

Muzeul a trecut recent în administrarea Muzeului Olteniei din Craiova. În primăvara anului 2020 cula va începe renovarea cu fonduri europene, în cadrul unui proiect mai amplu ce vizează şi Cula Izvoranu-Grecescu din Brabova.

Potențial turistic

Biserica ”Sf. Nicolae” din sat, ctitorie a boierilor Cernătești și Oprani din 1820, se restaurează și ea cu fonduri europene.

În satul Rasnicu Oghidan se găsește conacul gen. Săulescu, care este în prezent în proprietatea comunei Cernătești. Dacă autoritățile locale vor reușii să renoveze conacul și să-l transforme într-un centru cultural/expozițional/pentru evenimente, atunci comuna Cernătești va devenii cu siguranță un punct important de atracție al Olteniei.

Localizare

Adresa: comuna Cernăteşti, sat Cernăteşti, jud. Dolj

Modalităţi de acces

Dinspre Craiova – Se merge pe DJ606, iar la ieşirea din comuna Breasta se continuă pe DJ606B pe drumul către Argetoaia, iar la prima bifurcaţie se merge către stânga până în Cernăteşti (35 km)

Dinspre Dr. Turnu Severin sunt trei posibile rute, dar cea mai scurtă are 105 km.  Din E70/DN6, după Stehaia, la ieşirea din Jugastru se face dreapta şi se intră pe DJ606C, se trece prin Argetoaia şi se continuă până în comuna Greceşti, de unde se virează la stânga pe DJ606B şi se ajunge la Cernăteşti.

Bibliografie:

SOS – Culele Oltenești! – arh. Pavel Popescu

Cule – Lucia Zamora

Articolul “Despre două cule din judeţul Dolj”, RMM 1979 – Elisabeta Ancuța Rușinaru

Kule.ro

Monografia județului Dolj 1944 – dr. C. S. Nicolăescu-Plopșor